In lipsa mea ea se gandeste numai la mine,
ea cea mai draga si cea mai aleasa
dintre roabele sublime.
Ei i se face rau de singuratate
ea sta si spala tot timpul podeaua
pana o face de paisprezece carate
si tocmai sa calce pe dansa licheaua.
[...]
parul lung si negru si-l intinde de la usa spre pat
sa nu greseasca barbatul niciodata
drumul predestinat.
Nichita Stanescu - A mea
